|
Sfat: cum trebuie sa ii spuneti copilului de divort
24-11-2009
Sursa: FamilyEducation.com
------------------
Intrebarea modului in care o mama trebuie sa le spuna copiilor ca ea si tatal lor urmeaza sa divorteze reprezinta, poate, una dintre cele mai chinuitoare dileme ale unui parinte pe care il asteapta un proces de divort.
In plus, de cele mai multe ori, parintele care divorteaza are mari dificultati in a-i spune copilului sau ca el/ea este cel care initiaza divortul.
Carleton Kendrick, specialist la LCSW in consilierea prihologica adolescentilor, a elaborat pentru portalul FamilyEducation.com, un material care poate veni in ajutorul celor aflati in aceasta situatie.
Astfel, specialistul aduce precizari diferite in functie de varsta copiilor. Daca au varste mai fragede, copiii aflandu-se mult mai mult in contact cu parintii, trebuie stiut ca este deja extrem de posibil ca copilul deja sa fi observat problemele existente intre parintii sai, astfel incat ascunderea unor aspecte atat de delicate poate fi ceva incorect fata de copilul aflat in aceasta situatie.
Cel mai indicat este ca ambii parintii sa poarte impreuna discutia cu copilul, spunandu-i cat mai mult adevarul, bazat pe intrebari si raspunsuri de genul: de ce, cand, cum. Este indicat ca raspunsurile sa fie cat mai complete si elaborate, aducand lamuriri la anumite intrebari de baza pe care fiecare copil si le pune in general:
am facut eu ceva pentru ca mama si tata sa faca asta?
unde voi locui si cu cine?
veti mai fi vreodata impreuna?
de ce mama il face pe tata sa plece?
Este indicat ca parintii sa consulte si un specialist in prealabil, pentru a avea un comportament cat mai corect in acele momente extrem de solicitante si stresante.
Autorul subliniaza ca trebuie stiut faptul ca modul in care parintii gestioneaza aceste momente delicate va avea un impact de durata asupra copiilor, actiunile parintilor trebuind sa fie in acest sens adecvate. Considerarea situatiei unui divort asemeni unui razboi ce trebuie castigat va putea avea urmari serioase de ordin psihologic asupra celor care nu au absolut nicio vina in intreaga situatie: copiii. In schimb, tratarea momentului cu delicatete, avand ca scop comunicarea adevarului si nu ascunderea lui, dar intr-un mod adecvat, poate transforma o situatie delicata intr-un moment peste care toti membri familiei pot trece fara urmari extrem de negative.
|
